Isaia 38
Isaia 38:3
„Doamne,
adu-Ţi aminte
că am umblat înaintea Ta
cu credincioşie şi inimă curată
şi am făcut
ce este bine înaintea Ta!”
*
Poţi să spui şi tu această rugăciune?
Rugăciune sau panică?
Plângere sau laudă?
Doamne, când sunt bolnavă (fizic sau spiritual) îmi întorc faţa către Tine şi mă rog. Adu-ţi aminte că am căutat să umblu în credincioşie şi să am o inimă curată. Am căutat să fac ce este bine înaintea Ta. Primeşte lacrimile mele. Vorbeşte-mi, Doamne, Dumnezeul mântuirii mele. Tu care vezi lacrimile şi durerea, izbăveşte-mă şi dă-mi viaţă. Împlineşte Cuvântul Tău în viaţa mea. Fă minuni ca să recunoască cei din jurul meu măreţia Ta, căci nimeni nu-i ca Tine.
Vreau să cânt o cântare de izbăvire, căci Tu îmi dai viaţă. Tu îmi lungeşti zilele mele de pribeag pe pământ. Într-o zi Te voi vedea.
Strig către Tine în fiecare dimineaţă. Uneori ciripesc ca o rândunea, alteori croncănesc ca un cocor sau gem ca o porumbiţă. Ochii mei privesc topiţi spre cer. Tu mă ajuţi când sunt în necaz. Tu mă asculţi şi îmi răspunzi.
Voi umbla cu smerenie până la capătul anilor mei. Prin îndurarea Ta mă bucur de viaţă, prin îndurarea Ta mai am suflare, căci Tu mă faci sănătoasă şi Tu îmi dai viaţă. Chiar şi suferinţele mele sunt spre mântuirea mea. Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii, căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele. Căci nu locuinţa morţilor Te laudă, nu moartea Te măreşte şi cei ce s-au pogorât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta. Ci, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tu mi-ai făcut de cunoscut credincioşia Ta. Tu m-ai mântuit. De aceea în toate zielele vieţii mele Te voi lăuda şi mă voi bucura în Casa Domnului.
Niciodată să nu subestimezi puterea rugăciunii!
Inima mea iubeşte rugăciunea!
